Credo, ergo sum

Patologii digitale și izbăvirea din ele

S tatisticile sunt îngrijorătoare. Aproape jumătate dintre noi (cei cu telefoane inteligente) am da la schimb aproape orice, doar... să nu ni se spargă ecranul unui device. Devenite demult extensii ale trupului, aceste „jucării” tot mai inteligente ne-au acaparat mai mult decât am vrea să recunoaștem.

Dincolo de utilitatea lor – pe care nimeni n-o contestă, aceste victorii ale tehnologiei moderne produc dependență și, în cele din urmă, anxietate.

Experții au creat chiar și termeni tehnici specifici pentru această stare de anxietate digitală. Iată câțiva dintre aceștia:

1. „BOMP” („a Belief that Others are More Popula” - este credința că alții sunt mai populari decât tine, ceea ce creează frustrare și insatisfacție). Platformele online, precum Instagram, Facebook și TikTok, amplifică fenomenul. Utilizatorii văd doar aspectele pozitive ale vieții celorlalți (postări care evidențiază prietenii, succesul sau popularitatea), ceea ce creează impresia că toți ceilalți au vieți mai pline și mai interesante. Compararea constantă cu idealurile prezentate online duce la frustrare și sentimente de izolare. În grupuri mari (de exemplu, într-o școală sau într-un mediu de lucru), oamenii tind să creadă că ceilalți sunt mai conectați și au mai mulți prieteni decât ei. Aceasta se datorează faptului că indivizii vizibili sau activi social sunt percepuți ca fiind „norma”. În realitate, aceste percepții sunt exagerate, iar fiecare persoană se confruntă cu propriile nesiguranțe sociale. Societățile moderne pun un accent puternic pe statutul social, conexiuni și imagine publică. Această presiune poate determina indivizii să creadă că popularitatea este o măsură a valorii personale.

2. „PHUBBING” (o combinație între phone și snubbing - adică „telefon” și „a respinge pe cineva”. Este comportamentul opus celui de BOMP, în sensul că persoanele care ne contactează nu merită timpul și atenția noastră și de aceea le respingem apelul). Termenul a fost inventat în 2012, într-o campanie inițiată de Macquarie Dictionary din Australia, menită să atragă atenția asupra acestui comportament în creștere. Fenomenul „phubbing” a apărut odată cu răspândirea smartphone-urilor, când oamenii au început să petreacă tot mai mult timp interacționând online, în detrimentul interacțiunilor față în față. Fenomenul are loc atunci când o persoană ignoră sau întrerupe o conversație pentru a-și verifica telefonul, a răspunde unui mesaj sau a naviga pe rețele sociale.

3. „FOMO” („Fear of Missing Out” - teama că nu ești prezent la evenimente digitale importante, prilej de anxietate). Termenul a fost folosit pentru prima dată în 2004 de către Patrick J. McGinnis, un scriitor american și antreprenor, în cadrul unui articol publicat în revista Harbus de la Harvard Business School. De atunci a devenit un fenomen larg recunoscut, fiind strâns legat de utilizarea tehnologiei digitale, mai ales a rețelelor sociale (Instagram, Facebook, TikTok, Snapchat etc.).

4. „NOMOFOBIE” („No Mobile-Phone Phobia”): absenţa obiectului (fie că a fost pierdut, uitat sau furat) este trăită ca o lezare a identităţii personale, însoţită de un sentiment de abandon, de singurătate şi de vulnerabilitate. Cuvântul „nomofobie” derivă din expresia engleză „No Mobile-Phone Phobia”. Termenul a fost creat în 2008 în cadrul unui studiu realizat de UK Post Office, care a evaluat nivelul de stres cauzat de lipsa accesului la telefonul mobil în rândul populației britanice. Rezultatele studiului au arătat că 53% dintre utilizatorii de telefoane mobile experimentau anxietate semnificativă atunci când își pierdeau dispozitivul, rămâneau fără baterie sau fără semnal.


Avem deja ceva patologii! Una mai molipsitoare decât alta. Cu un impact profund asupra personalității, acestea erodează lent, dar sigur. Posibilitățile aparent nelimitate ale tehnologiei dublată de conectarea globală ne pot duce spre un reducționism lamentabil. Putem crede, în timp, că doar această realitate contează și „să ne mutăm” cu totul în virtual. Cât de superficiali vom fi atunci, cât de manipulabili?!

Posibile ieșiri din spirala descendentă ar fi asceza (postul de tehnologie) și materialitatea (contactul cu cartea fizică sau alte forme de educație). Să încercăm tot mai multe experiențe care ne implică integral, cu simțurile și emoțiile noastre laolaltă. Să avem capacitatea unor renunțări – fie ele și temporare – care ne vor aerisi mintea și ne vor liniști inima. Nimeni nu ar trebui să trăiască sub avalanșa necruțătoare a stimulilor, într-o conectare din care să nu-și poată lua „concediu”.

De noi depinde, de fiecare!




Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Vă rugăm să păstrați un limbaj respectuos și civilizat.

Ghita Mocan

Articolul identifică principalele forme de anxietate digitală, oferind explicații suplimentare necesare. De asemenea, sugerează și posibile soluții pentru metehne care devin tot mai răspândite și, aparent, iremediabile.

Drumul spre botez

Ghiță Mocan

Tipologia convertirii

Ghiță Mocan

Căderea Constantinopolului

Ghiță Mocan

Relativismul și momentele lui

Ghiță Mocan

Johann Strauss - fiul

Ghiță Mocan

Despre buna educare

Ghiță Mocan

Predica

Podcast