De la catedră, în junglă (I)

S chweitzer (1975-1965) a fost unul dintre cei mai mari teologi moderni. Fiu al unui pastor (și mare organist) și a unei mame evlavioase, din familii luterane, Schweitzer începe școala la Gunzbach și în curând de vine copilul minune, virtuoz la pian și orgă. La nouă ani este admis la colegiul din Munster și după un an la liceul din Muhlhaus, unde continuă studiile muzicale în paralel cu cele școlare. Urmează apoi teologia și filozofia la Strasbourg. După ce își ia licența în teologie se înscrie la Sorbona, în 1898, unde termină studiile te de teologie și filozofie începând marea serie de publicații în domeniu.

Predicator din 1899 la biserica St. Nicolae din Strasbourg, e numit profesor de Noul Testament la facultatea protestantă din același oraș. În acest răstimp devine unul dintre marii specialiști ai lumii în muzica lui Bach. Publicațiile teologice și filozofice ale lui Albert Schweitzer din epoca maturității sale intelectuale au lăsat o puternică dâră de lumină la specialiști și, respectiv, la cititorii creștini, multe dintre el fiind traduse în alte limbi și ajungând la zeci de ediții…

Vocația sa de medic-misionar s-a dat la iveală destul de târziu, în 1905, adică în anul în care apărea una dintre operele sale cele mai însemnate: Bach, muzicianul-poet. În acel an a aflat el starea de mizerie cruntă în unele dintre coloniile din Africa Ecuatorială și s-a întors din nou la Strasbourg, ca să se pregătească pentru slujba de medic și misionar. Iată un parcurs tumultos, dar nu mai puțin ilustru și inedit. În cartea sa autobiografică (Out of my Life and Thought), Schweitzer povestește mai pe larg despre cum a luat decizia de-a lăsa în urmă catedra și de-a pleca în junglă:

„Într-o dimineață, în toamna anului 1904, am găsit pe masa mea de scris din seminar una dintre revistele cu coperți verzi în care Societatea Misionară din Paris (La Société Evangélique des Missions à Paris) raporta lunar despre activitățile sale. O domnișoară, Scherdlin, obișnuia să mi le dea mai departe. Ea știa că în tinerețe fusesem impresionat de scrisorile domnului Casalis, unul dintre primii misionari ai acestei societăți. Tatăl meu ni le citise în timpul slujbelor sale.

Fără să fiu prea atent, am răsfoit revista care îmi fusese pusă pe masă cu o seară înainte.

Pe când mă pregăteam să mă întorc la studii, am observat un articol cu titlul "Les besoins de la Mission du Congo" ("Nevoile Misiunii din Congo", în Journal des Missions Evangéliques, iunie 1904). Era scris de Alfred Boegner, președintele Societății Misionare din Paris, un alsacian, care se plângea în el de faptul că misiunea nu avea suficienți oameni pentru a-și desfășura activitatea în Gabon, provincia nordică a coloniei Congo...”

Așa a început totul. Articolul se încheia cu un apel la cei care doresc să facă mai mult cu viața lor, iar Schweitzer a fost cucerit „În afară de un prieten de încredere, nimeni nu știa de intenția mea. Când s-a aflat prin intermediul scrisorilor pe care le trimisesem la Paris, am avut de dus lupte grele cu rudele și prietenii. Mi-au reproșat mai mult faptul că nu am discutat cu ei despre decizie decât despre întreprinderea în sine.

Cu această problemă secundară m-au chinuit peste măsură în acele săptămâni. Faptul că prietenii teologi trebuiau să-i întreacă pe ceilalți în protestele lor mi s-a părut cu atât mai absurd cu cât, fără îndoială, cu toții ținuseră o predică frumoasă - poate una foarte frumoasă - în care citeau declarația lui Pavel din scrisoarea către Galateni că el "nu s-a sfătuit cu niciun om" înainte de a ști ce va face pentru Isus. Rudele și prietenii mi-au reproșat nebunia întreprinderii mele. Spuneau că eram un om care îngropa talentul care îi fusese încredințat și că doream să fac comerț cu monedă falsă. Ar fi trebuit să las munca printre africani celor care nu ar fi renunțat astfel la darurile și realizările în domeniul științei și al artelor.”

Și totuși, în ciuda opoziției imediate, marele biblist, respectabilul muzicolog, a plecat spre o zonă a lumii atât de greu încercată, săvârșind acolo unul dintre cele mai impresionante apostolate medicale din istoria modernă a lumii.



Ghita Mocan

Articolul elogiază marea schimbare din viața teologului Albert Schweitzer, omul care a avut puterea să-și părăsească într-o bună zi confortul catedrei, a lumii civilizate și a unei aristocrații a spiritului, pentru a-i ajuta pe amărâții din junglă, oameni năpădiți de atâta sărăcie și boală

Drumul spre botez

Ghiță Mocan

Tipologia convertirii

Ghiță Mocan

Căderea Constantinopolului

Ghiță Mocan

Relativismul și momentele lui

Ghiță Mocan

Johann Strauss - fiul

Ghiță Mocan

Despre buna educare

Ghiță Mocan

Video